|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
 |
Ipoteşti
mica prezentare a
satului
Comuna Ipotesti e situata la 2 km în sud estul Sucevei si include satele :
Ipotesti, Tisauti si Lisaura. Acestea din urma asezate pe malul râului Suceava. Populatia
este de 5635 locuitori (recensamântul din 2011)
Ce spune istoria? Suceava - File de Istorie
1388 -1918.
Numele satului figureaza in arhivele Sucevei din 1586 într-un document în
limba slavona. Este citat numele vatamanului (hotarnic) Simaşco
din Ipotesti (Epotesci). Într-un document din 1638 se vorbeste de "megiasi"
din Epotest. În 1666 boierul Ursache primeste Ipotestiul ca mosie. În ceea
ce priveste Lisaura, într-un document în limba germana din 1820, se
precizeaza ca "locul (terenul) Mitropoliei Tataras se chiama Lisaura de la o
vreme încoace. Lisaura venind de la cuvântul rusesc LES care înseamna padure".
În perioada când Bucovina a facut
parte din Galitzia (1786-1849) s-a produs o puternica rutenizare a autohtonilor
(românilor). Astfel familiile care aveau nume românesti au primit terminatia -
iuc (Ierimiciuc,
Negriuc, Pauliuc...) Pe lânga ucrainienii veniti în Bucovina alaturi de alti
colonisti dupa ocupatia austriaca din 1775 (vezi pagina
Bucovina- Istoria pe scurt ), multi români au fost ucrainizati. Dovada în
acest sens este ca multi cu nume de familie tipic ucrainiene au prenume
românesti cum ar fi Traian, Laurentiu, Maria, Aurelia... Daca ne uitam la
fotografiile vechi a celor din sat nu gasim în îmbracamintea lor nici un element
din portul traditional ucrainean. Toti sunt îmbracati moldoveneste. A fost o
perioada, dupa al doilea razboi mondial, când serbarile erau în toi, unde s-au
introdus si echipele de cântece si dansuri ucrainene Animatoarea principla a
fost Oresia Cibereac venita din Boian.
Tot in aceasta perioada multi ruteni din Galitia s-au instalat în Ipotesti si
în Lisaura lucrând pe mosia lui Sturza. Fiind majoritari în Ipotesti, rutenii au impus
limba lor încât pe lânga cea româna se vorbea limba ruteana. Runtenii din
Lisaura au fost mai mic la numar si cu timpul s-au mutat în Ipotesti iar limba
lor s-a pierdut in sat.
Ce spune memoria satului despre
originea numelui localitatii?
În sat circula doua versiuni orale asupra originii numelui localitatii si a
locuitorilor ei.
Prima versiunene transmisa de generatia dinainte de
al doilea razboi mondial:
Ipotesti ar veni de la numele mosierului IPO care era proprietarul terenului
unde e situat satul acum. Locuitorii cu numele de familie de origine slava cum
ar fi Hostiuc, Hladiuc, Hreceniuc, Guliciuc... sunt descendentii unei etnii din
Carpatii Galiziei (între Ucraina si Polonia) care s-au instalat în sat aducând
si limba cu ei, un dialect slav asemanator cu limba ucrainiana si care pe
timpuri era limba ruteana.
A doua versiune transmisa de cei de dupa al doilea
razboi mondial:
Se spune ca la origine, locuitorii
Ipotestiului erau ucrainieni, soldati cazaci, stabiliti aici în urma unei
batalii pierdute cu moldovenii, în evul mediu (sursa orala). Numele satelor din
comuna este tot de origine ucrainiana. Ipotesti venind de la « lepa, lepoteasca »
ce inseamna « tei ».
De altfel casele din sat sunt împodobite cu
ramuri de tei in timpul sarbatorii la Dumineca Mare. Un obicei care se pastreaza
fara sa se cunoasca exact originea lui.
Tisauti,vine de la cuvântul « tisena, tise » ce înseamna « tacere, liniste » iar
Lisaura, « lis, lis na hori », padure, padurea de sus.
Daca cineva mai are o versiune
va fi binevenita pe situl acesta.
În Ipotesti se vorbeste un dialect ucrainian (rutean) alaturi de limba oficiala
româna iar în celelalte doua sate locuitorii sunt românofoni.
Între 1950-1957 invatamântul se facea în limba ucrainiana literara pe lânga cea româna. Au fost adusi învatatori si profesori, de origine ucrainiana, din Bucovina de nord care s-au instalat în sat. Dupa 1957 se faceau numai ore de limba ucrainiana. Copii începeau abecedarul în ambele limbi. Astazi traditia aceasta s-a pierdut.
Despre istoria Bucovinei si a Ipotestiului vezi pagina: Buovina istorie
 Pozitia Bucovinei în Europa |
 Harta României |
 |
 Judetul Suceava (Bucovina de sud) |
|
|
SATUL |
Asezat intre dealuri, satul nu a pastrat din timpul
Ipotestiului austriac decât putine cladiri: Casa parohiala (cladirea preotilor),
Cladirea lui Gheorghe Cibereac, Scoala de sus (scoala nr 2). Primaria sau "Casa
poporala" datata dinaintea lui 1900 a fost demolata recent (2016) fiind
considerata de unii ca nu merita sa fie intretinuta.
Satul are mai multe
zone sau sectoare iar denumirea lor veche e în majoritate de origine slava. Asa avem « Ţarasca » tzarasca,
(a tzarului) denumirea venita de la « tzar » ce înseamna împarat sau voďvod.
Acelasi sector are si denumirea în româneste de « Drumul Mare », drumul care
duce la cetatea de scaun.. Alte sectoare sunt : Seliste, Şvandre,
Vioz, Şipot, Bauche, Imas, Toloaca, Scoala
de sus, Popa, Munchianschi, în ucraineste "loc cu vedere spre munte", Mociulo, e
numele micului lac în capatul de sud a Ipotestiului, tot de origine slava,
venind de la « mocete, mocela » ce inseamna «a muia, muiat », Vihon, în dialect
"vihonete", înseamna "a alunga", Lan… mai nou e « Tataraşii
noi » partea recenta a satului. Mai sunt: Solonet, Borta, Gora
Bahna, za Baltem, Iasu Dinului, Red, Parcic. Aceste ultimele figureaza pe harta
Ipotestiului din 1856.
In anul 1931 pe când Ioan Iatzco si
Ieremiciuc Nicolai erau primari (jumatate de an fiecare), s-a dat o denumire drumurilor din sat si a inceput sa se înscrie în condicele
nascutilor numele acestor "strazi" însa dupa 1932 nu s-a
mai continuat. Strazile din acea perioada au fost :
- Str. Bisericii, Bosancilor, Bulaia, Cutului, Cuza Voda, Iazului,
Izvoarelor, Lunga, Lanului, Regele Ferdinand, Regele Carol II, str. Strâmta,
Scurta, Stefan cel Mare, Seliste, Tatarasului.... poate au mai fost si alte...
|
|
|
|
|
Vechiul centru
 Intrarea principala a casei. |
 |
În dreapta, vechiul centru |
 |
VECHEA PRIMARIE sau Casa POPORALA (la
origine) & Caminul cultural
 Primaria anilor '50. In partea stânga , pe perete, se vede un difuzor unde se transmiteau stirile nationale si de la radio Suceava. Difuzorul aparuse în sat prin 1956-57 |
 Primaria anilor '70 - aspectul ei s-a schimbat.. |
 Vechea primarie & caminul cultural în anii 2000, practic la abandon. |
| Casa poporală sau Primaria era o clădire
frumoasă in stil bucovinean construită pe timpul epocii austriece. Pentru
fiecare ipoteştean casa poporala era casa lui,
era locul unde toţi se întâlneau, unde se faceau
căsătoriile, balurile, horele, serbările la căminul cultural, unde s-au vizionat
primele filme care veneau in sat cu caravana. Difuzorul instalat pe caravană
invita lumea să vadă un film. Mai târziu, moşu Costantin Sîrghi se ocupa cu
transmisia filmelor de 2-3 ori pe săptamână. Aici a evoluat corul satului
ani de zile, la fel şi echipe de dansuri, orchestra de mandoline, echipa de
teatru, etc.. Animatoarea artistică pentru dansuri era Doamna Oresia Cibereac.
Curentul electric nu era pe timpuri, venise doar o dată cu colectivizarea
pământului sătenilor, în 1962. Lângă primărie, bodegă si prăvălie erau felinare
care ardeau toată noaptea. Noroiul era mare. Fără cizme de cauciuc riscai sa-ţi
lasi încălţămintea în noroi si să ajungi
acasă desculţ. Drumurile erau înguste..
era loc doar de o caruţă. Dacă mai venea una din faţa trebuiau coborâate roţile
celeilalte în şanţ ca
să treacă căruţa care era mai încărcată.. Lumea lucra
pământul, se făceau clăcile pentru multe lucrări (chirpici, desfăcut porumbul,
recoltat cartofii, iarna la depănat penele...) În vechiul sat, în general, toţi umblau desculţi...
se incălţau doar dumineca când mergeau la
biserică sau la baluri si hore si..
când mergeau în târg, adica la oraş (Suceava)
însa la intorcerea în sat,
dupa ce treceau de uzină, dădeau jos incălţămintea. Asta a fost
o mică istorie a Ipoteştiului vechi. |
|
|
Primari înainte de 1918 nu au rămas
în memorie
decât Iordache Dumenco, fara perioadă precisă,
şi George Cibereac începând cu
1890. |
 Drumul care duce de la Ipotesti la Suceava, dupa primul razboi mondial. (1918-19) (Foto de pe internet) |
Câtiva vechi primari din Ipotesti
 George Cibereac 1850-1945 Primar înainte de 1900 |
 Iordache Dumenco (1857-1936) Primar inainte de 1900 |
 Cibereac Vasile (1888-1977), primar 1921-1925 si 1946-48 |
 Ioan Iatzco (1886-1944) primar 1926-1930, -31 a avut 2 mandate. |
 Stefan Hladiuc (1888-1960), primar în 1940-43 |
 Stefan Irimiciuc (Fatzco) (1898-1989) primar in 1945-46 |
 Ioan Hostiuc (Latca) (1892-1981) primar în 1943-45 |
In perioada comunista denumirea "primar" a fost
inlocuita cu "presedintele consiliului popular". Cei care au marcat
perioada 1970-1980 a fost Domnul Ioan Iremiciuc, Gheorghe Florea si Aurel
Hostiuc.
Dupa Revolutia din 1989 au fost alegeri pentru postul de primar din sat.
Primari de dupa caderea comunismului au fost Ioan Regus, Dumitru Iremiciuc,
Dumitru Corjuc, Augustin Tofan. A mai fost numita de autoritatile din
Suceava, primariţă, o doamnă straina pe care n-o interesa satul si a
carei nume nici nu s-a retinut.
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
|
Alti primari mai putin vechi |
 Dimitrie Bolohan- Miti (1919-2001), primar în 1956-58 |
 Mihai Caldarus (1928-1979)-,Presedintele Consiliului popular al comunei Ipotesti intre 1958-1962 |
 Iremiciuc Ioan 1929-1980 Primar in anii 1962-1972 si 1975-77 |
 Gheorghe Florea viceprimar si primar anii 1972-75 si 1977-83 |
 Aurel Hostiuc 1929-2007 Primar in anii 1990-91 |
 Regus Ioan (1944-2021) primar la inceputul anilor 1991-96 |
 Iremiciuc Dumitru primar in anii 1996-2000 |
 Dumitru Corjuc, primar in anii 2000-2015 a avut 3 mandate |
 Augustin Tofan primar 2016-iul 2019 |
 Constantin Bobu 2019-sept.2020 Viceprimar, primar prin interim |
 Dumitru Gulei Primar sept 2020-24 al 2-lea mandat 2024-2028 |
Câteva imagini din sat
 Primaria Comunei Ipotesti |
 Biserica ortodoxa (foto Bogdan Apostol) |
 Biserica baptista |
 Biserica penticostala (foto Bogdan Apostol) |
 Sala de festivitati |
 Case pe Imasul mic (foto B Apostol) |
 Lacul Mociulo |
 Paduricea Redii (foto B. Apostol) |
 O fântâna pe Seliste (foto Vica Hostiuc) |
 O gradina primavara (foto Nicolai Crasi) |
 Vechiul centru (foto B. Apostol) |
 Sala de sport (foto B. Apostol) |
 La aer curat |
 Se pregatesc conservele (foto Nicolai Crasi) |
 Pe tatarasi |
 Pe Seliste (foto B. Apostol |
Actualizat
pe
10-06-2024
Copyright © 2006-2024, Maritza Hreniuc. All Rights Reserved.
