Ipotesti-Suceava-Bucovina
	Lisaura

742 de locuitori (Recensamântul din 2002)



Scurt Istoric

Satul e situat la estul orasului Suceava, pe malul drept al râului cu acelasi nume, pe capatul coastei care începe la cetatea sucevei si se termina înainte de pârâul de la Tisauti. La sud este satul Tisauti iar la vest Ipotesti. Intre Lisaura, Ipotesti si Suceava era mosia boierului Sturza. Coasta a fost impadurita pâna la mijlocul secolului XIX.
Numele satului vine de la expresia slava “lis na hori”, padurea de sus (sursa orala) sau “Lisa hora” dealul padurii. Intr-un document în limba germana din 1820, se precizeaza ca "locul (terenul) Mitropoliei Tataras se chiama Lisaura de la o vreme încoace. Lisaura venind de la cuvântul rusesc LES care înseamna padure".
Peste apa Sucevei, în fata Lisaurei, era Ciirul, mica localitate unde erau si pasunile crescatorilor de animale din sat. Ciirul a disparut o data cu venirea austriecilor la putere (1775). Apa Sucevei cu lunca formau granita Bucovinei cu Moldova iar locuitorii din Ciir au preferat sa locuiasca in satele moldovenesti neputând sa comunice cu familiile sau locuitorii din Lisaura. Satul nu a putut creste pentru ca era inconjurat de hotare fixe peste care nu se putea trece cum erau apa Sucevei care facea granita cu Moldova, satul Tisauti si mosia Sturza.

Familia Chibici Ileana

Locuitorii satului erau la origine slujbasii de pe mosia Sturza care si-au construit casele pe malul râului. Erau de origine româna veniti din Suceava sau din satele vecine dar si de origine ruteana. Acestia din urma au fost românizati iar unii din ei s-au mutat la Ipotesti unde puteau vorbii limba ruteana. Ruteana s-a vorbit în Lisaura pâna la jumatatea secolului XIX (1750-1850) pe lânga cea româna. Cei din Ciir vorbeau numai  ruteana. La venirea austriecilor locuitorii din Ciir s-au retras in Seminicea luând si limba ruteana cu ei unde se vorbeste si astazi. . In 1775 Lisaura avea împreuna cu Cutul Mitropoliei 11 familii de tarani trecând  în 1890 la 600 locuitori având ca primar pe Mihaiu Hutan.

Apa si lunca Sucevei

          Lisaurenii erau intodeauna cultivatori de cereale, zarzavaturi, fructe, flori, crescatori de animale. In zilele noastre mai toti lucreaza la Suceava.
Distanta de la oras fiind doar de 1 km.

Din timpuri stravechi lisaurenii se tineau de biserica Mirauti si de Sf.Gheorghe iar mai târziu de Sf. Dumitru din Suceava. În 1894 au primit în dar o bisericuta din lemn din comuna Buninti-Mihoveni. Au transportat-o la Lisaura, au refacut-o si au pus-o pe locul unde este si astazi o biserica. Biserica a fost terminata si sfintita în 1896 numindu-se Sfântu Dumitru de Lisaura

Vechea biserica Sf. Dumitru de Lisaura

(Foto Papuc Ioan a Petru)

Noua biserica Sf. Dumitru de Lisaura construita între 1989-1993

Înainte lisaurenii îngropau mortii in curtile bisericilor de care tineau. În 1855 au deschis un cimitir în sat.

Victemele primului razboi mondial : Gavril Brascan, nascut în 1875, Ioan Cojocariu, n. 1871, Petru a lui Ioan Costeniuc n.1889, Nicolae Hladi, n. 1877, Mihail Holubiac, n. 1886, Gheorghi Mihliuc n. 1871, Ioan Nistoriuc n. 1884, Vasile a lui Ilie Papuc n. 1895, Petru a lui Toader Papuc n. 1883, Petru Petriuc a Ioan a Stefan n. 1868, Mihail Palaghian n 1890, inmormântat în Viena, Ioan Scolobiuc a Petru a Ioan n. 1893, Gheorghe a lui Vasile Sârghi n. 1896, Ioan Svedu n. 1868, Ioachim Holubiac n.1895, Amfilochie Cucos n. 1875, Samuil a lui Ioan Cucos n.1896, Samuil a lui Mihai Rotariu n. 1893, Dumitru a lui Mihai Hladi n. 1893, Gheorghi a lui Mihai Hladi n. 1890, Petru a lui Leon a lui Toader Papuc n. 1889, Gherasim a lui Nicolai Bornariu n. 1895, Zamfir a lui Gheorghe Sârghi n. 1895. (din  "Monografia Satului Lisaura" de Gh Mihuta si Lucian Costin aparuta în 1939)

Ranitii din Primul Razboi Mondial: Costeniuc Dumitru nascut în 1896, Holubiac Ioan, Petruc Ioan nascut în 1897...

Prizonieri din Primul Razboi Mondial în Rusia: Bodnar Lazar n. 1888, Cojocar Dimitrie n.1876, Cojocar Vasile (ambi în 1917), Cremeriuc Georgi n 1882, Papuc Milail, Petriuc Georgi n. 1890, Socoliuc Dumitru n.1885
Ranitii si prizonierii sunt culese din K. und k. Kriegsministerium” între anii 1914-1919, scanate de Biblioteca Națională a Cehiei
Maritza Hreniuc, Paris, France. Aug. 2015

Inmormântari

Magazinul mixt

Copii din Lisaura au frecventat scoala primara din Suceava. Mai târziu, în 1886, Lisaura si Tisautul au construit o scoala primara  comuna. Marindu-se cu vremea Lisaura s-a despartit de scoala din Tisauti si a deschis o scoala primara cu doua clase în sat în 1906, într-o cladire noua cumparata de la un cârciumar evreu. Primul director a fost învatatorul din Volovat Vasile Palamariu.
In 1907 s-a înfiintat societatea « Binevoitorul » cu scopul de a întretine o biblioteca, o sala de lectura, un cor de plugari ; de a organiza petreceri, concerte si reprezentari teatrale ; de a promova cultura în mijlocul satenilor. Sediul societatii se afla la scoala primara iar mai târziu la caminul cultural.

Dupa primul razboi, prin 1921,  sa cladit un camin cultural din lemn cu o sala spatioasa înzestrata cu o scena si doua camere: una pentru camin si alta pentru biroul primariei. Corul societatii a fost infiintat de Vasile Palamariu.


Bibliographie: "Monografia Satului Lisaura" de Gh Mihuta si Lucian Costin aparuta în 1939
 

Lisaurenii si satul lor dea lungul anilor, în imagini
 

Intelectualii Lisaurei
 

Sept. 1950: - randul de sus (de la stanga la dreapta): Cucos Aurel (al lui Milian al lui Patrachi), Scolobiuc Otilia (a lui Lazar), Papuc Ilarion (al lui Constantin al lui Titza), Zizi (prietena lui Sarghi Trandafir), Sarghi Trandafir (al lui Constantin al lui Badali), Cucos Gheorghe (al Zucai), Hadarca Lenutza (cumnata lui Papuc Leon - invatatorul), Palaghian Ionel (al lui Gheorghe), Papuc Aurel (al  lui Ilie al lui Toader al lui Vasile), Sarghi Gheorghe (al lui Dumitru lui Gali), Cucos Domnica (a lui Gheorghe al lui Patrachi), Petruc Gheorge (al lui Toader al lui Ilie); - randul din mijloc: Papuc Ileana (a lui Pavel al lui Leuras), Petruc Gheorghe (al lui Fatache), Petruc Eufrosina (a lui Toader al lui Ilie), Scolobiuc Gheorghe (al lui Lazar), Cucos Porfira (a lui Dionisie), Papuc Romeo (al lui Pavel al lui Leuras), Creanga Aneta (a Maritzei lui Vasile al lui Mitru);   - randul de jos: Sarghi Valerian (al Floarei lui Pintilie), Papuc Aneta (a lui Cotan), Papuc Gheorghe (al lui Pintilie al lui Titza), Beleca Silvia,  Borosan Ilie (viitor preot).

Lisaurenii au fost întodeauna gospodari si cu o tinuta eleganta

Anii 1960-70

Sârghii Floarea 1894-1990

Sârghii Pentelei nascut în 1892-

Aurora Sârghi-Rudeanu,n. 1925, profesoara de matematica la Tisauti

Iulian Rudeanu, n.1923 profesor de muzica si Istorie la Tisauti

Costiniuc Pintilie n. 1924 nepotul lui Lucian Costin

Costeniuc Petru n.1900

Emilia Papuc & Costeniuc Elisaveta nascute în 1919 photo 1945 Lisaura

Costeniuc Elisaveta stânga

Familia COSTENIUC: Samoil,Valeria, Ambrozie, Tacla, Ilie, Eugenia nascuta în 1900, Papuc Valeria, Valeria Costeniuc nascuta în 1898. Foto 1952

Chibici Toader & Ileana nascuta Pauliuc

Maria Paranici nascuta Pauliuc, dreapta

Veronica (1922-2004, Lentzuca) lui Patru (Fatache) Petruc & Sotul Ilie Petruc (1918-1990) al lui Toader al lui Ilie

Ilie Petruc (1918-1990) al lui Toader al lui Ilie si Trifon Scolobiuc (1919-1990) al lui Constantin al lui Alecu

Socoliuc Toader (n.1938-2015) al lui Ilie al Anicai si Papuc Ion (1939-2005) al lui Mihai al lui Costan

Familia Costeniuc Constantin/ Istin (1908 - 1977)si Porfira/Ila (1908 - 1976)

La fântâna... Pavel Sârghi

Maria, nascuta Papuc, (1905-1998) si Veniamin Scolobiuc (1902-1965)

Domnica (1902-1966) si Ilie (1901-1989) Papuc

Fatache, in armata la Cernauti, de "40 de mucenici" Eugenia (Ghenta, nascuta Ghivnici, 1902 - 1983) Petru (Fatache) Petruc (1899 - 1980)

Costeniuc Nicolai, n. 1931 & Ambrozie n.1928

Aproximativ 1920 familia "Fatache" Petruc (asa este trecuta si pe crucea din cimitir) - de la stanga la dreapta: Ilie (1895? - 1974) al lui Ionica al Tanutzei (student la Drept, la Viena)  Ilinca (nascuta Palaghian, 1869 - 1957) Eugenia (Ghentza, nascuta Ghivnici, 1902 - 1983) Petru (Fatache, 1899 - 1980, dascalul bisericii Lisaura)

Intelectualii Lisaurei din 1928. In centru Ilie Petruc (al lui Fatache) - procuror

MIREASA  

Sârghi Pentelei si Floarea 1916

Elisaveta & Mihai Petruc  1939

1963 Socoliuc Toader & Zamfira

anii 1960

1971

20 iulie 1957: La nunta Eufrosinei Petruc, din Lisaura, cu Vladimir Deleanu, din Suceava În costume populare: Toader Petruc a lui Ilie (1885-1965), fost Primar al fostei comune Lisaura, Maranda Petruc, nascuta Papuc (1889-1969)

1966- Nunta  Domnicai Papuc si Gheorghe Petruc

Nuntasi la masa..

Casa Traditionala (Hladi Teodor & Eufrosina)

Multumesc, d-nei Floricica Sârghi Pintilie & d-lui Dumitru Pintilie, d-nei Aurora Rudeanu si d-lui  Constantin Papuc  din Lisaura pentru contributia adusa în realizarea acestei pagini. (webmaster)

Actualizat  pe 08/03/2023